Biserica ”Sfăntul Dumitru„ cunoscută și sub numele de biserica căpitanului Vicol, a fost ridicată pe un loc dăruit de Toader Hobjilă și de fratele său (Delea) pe data de 20 februarie 1692. În primă fază biserica a fost realizată din lemn, în 1696, iar apoi, în 1709, a fost reclădită din zid, ca un edificiu triconic.

Biserica a fost un produs ideologic al sec.XVIII-lea (puternic marcat de regimul fanariot); fapt care a dus la apariția micilor ctitori, care vedeau în ctitorii un instrument pentru eliberarea spirituală, socială și materială.

Închinarea lăcașului de cult mânăstirii Agapia a dus la creerea unei adevărate revolte din partea orășenilor; proprietățile ei din Focșani și Bolotești fiind cotropite de locuitorii înfuriați. După mai multe tentative, întreprinse de capetele mănăstirii, situația se normalizează; iar misiunea de reglementare a neînțelegerilor, dintre orășeni și mănăstire, este preluată de Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache, prin intermediul unei scrisori trimise Stărostiei de Putna pe 10 ianuarie 1820.

Structural ”biserica a fost construită pe tipul de plan în formă de cruce, cu pridvor, pronaos, naos și altar. Sistemul constructiv este ce obișnuit, zidărie portantă cu mortar de var. Pridvorul prezintă un cafas închis cu lemn sculptat. Fațadele sunt tratate în stil neoclasic, separate pe orizontală de un brâu puternic profilat, realizat din tencuială. Registrul superior este decorat cu ocnițe pătrate. Turla este amplasată pe pridvor. „ (Patrimoniul Cultural Național construit din Jud. Vrancea – Muzeul Vrancei)