Colegiul Național Unirea
În baza ordinului 26512/10 august 1865, sunt puse bazele primului gimnaziu local, care își va deschide porțile oficial pe data de 7 ianuarie 1866 și va purta numele domnitorului Alexandru I. Cuza. Ulterior, din motive politice, gimnaziul este nevoit să adopte numele de „Unirea", devenind în 1885 Liceul „Unirea".
Constituind o construcție școlară de la finalul sec. al XIX-lea, cu arhitectură de tip clasic și elemente tradiționale din stilul românesc, liceul „Unirea" ocupă locul fostei grădini a mânăstirii „Sf. Ioan". Arhitectul responsabil cu realizarea clădirii a fost Constantin Băicoianu, lucrarea sa fiind finalizată în 1899.
Structural „clădirea se înscrie în rândul construcțiilor școlare cu parter și etaj, cu planul în formă de U. Corpul principal, amplasat central, pune în evidență intrarea ușor decroșată, marcată de două coloane surmontate triunghiular, cu timpanul decorat. Fațadele prezintă un brâu puternic profilat care demarchează parterul de etaj. Exteriorul din cărămidă aparentă, este ritmat de ferestre. Acoperișul este tratat în stil românesc." (Patrimoniul Cultural Național construit din Jud. Vrancea – Muzeul Vrancei)
De-a lungul timpului clădirea principală a cunoscut mai multe modificări și adăugiri, printre care amintim: prelungirea aripii drepte cu încă opt săli și laboratoare (1936 - 1937), biblioteca liceului (realizată în 1876) este deschisă publicului (1900-1911), în 1928 două săli ale liceului sunt transformate într-un muzeu etnografic din ințiativa profesorului Alexandru Arbore.
În lunga sa existență, liceul „Unirea" a fost un veritabil centru de cultură și instruire, de pe băncile sale ieșind unele dintre personalitățile marcante ale culturii locale și naționale, printre care amintim: arhitectul Anghel Saligny, arhitectul Ion Mincu, scriitorul și diplomatul Duiliu Zamfirescu, Constantin C. Giurescu, Dumitru F. Caian, geograful Simion Mehedinți, chimistul Gheorghe Gh. Longinescu, istoricul Ion Nestor etc.
Dată fiind lunga sa tradiție, Liceul „Unirea" râmăne și astăzi un important centru de instruire publică din cadrul orașului Focșani, constituind un importat loc mânat de o mândră tradiție în instrucție și de o importantă panoplie a elevilor străluciți care i-au urmat cursurile.